joi, 7 iulie 2016

Ce făceam eu la 15 ani

Poeziile asta le-am găsit într-un caiet rătăcit de pe la mama, de pe acasă. Știu doar că aveam cincisprezece ani când le-am scris. Așa că, iertare. Sau poate nu. Voi să spuneți, că eu poezii mai am. Și dacă nu, mai fac.

Fără cruce

Într-un ou de pinguin
Sunt clocită la căldură.
Sunt și albi și beduini
Și palmieri legați la gură.

Caravane de noroi
Printre sfinți făcuți statuie
Oul meu de păsăroi
Cu căldură de gutuie.

E un schit de doamne-iartă
Cu altar din coji de ou
Și cu zâmbet de femeie
Despărțit de un ecou.

Iar Hristos de pe la Poli
Înspre eul meu se duce
Bâjbâind în rugăciune
Ca Isus fără de cruce.



***

Despre Trilogie

Calul Troian- pierdut pe bulevarde
Și mama sa
Troiana
Strigându-l pe numele lui cel mic:
calule!
Și noi
Întorcându-ne capetele
și nechezând
a iarbă
de parcă ne-am fi rătăcit.
Tropa, tropa, tropa, tropa.

E iarnă și tot orașul:
o herghelie de troiene.




1 comentarii:

kamel spunea...

Ton talent et ton engouement pour la poésie ne datent pas d'hier :)

 
Copyright 2011-2017 Așa și-așa
Blog theme by BloggerThemes