duminică, 7 noiembrie 2021

Pe neve


M-am întâlnit cu un orb pe stradă
Doar eu îl vedeam, aşa credeam.
Stătea pe loc, ca o ameninţare sau
ca un trunchi de mesteacăn,
alb de
bătrâneţe, de neputinţă şi de câte şi mai câte.
-Ce faci măi, orbule? l-am întrebat
Iar el a zâmbit de parcă vocea mea era lumină.
Apoi s-a întors cu spatele și a plecat spre apus,
Lăsând să-mi cadă, la picioare,
Umbra lui inutilă, ca o piele de şarpe.
Să calc pe ea ca pe un covor roşu
Şi să văd și eu cum se simte.


source photo pixabay.com

0 comentarii:

 
Copyright 2011-2017 Așa și-așa
Blog theme by BloggerThemes