Nea Cornel pare mulțumit. A fost suficient să se întrebe cu voce tare cum naiba poate să desfacă sticla de bere și imediat cineva i-a sărit în ajutor. Suficient pentru nea Cornel să răsufle ușurat: deci și aici se vorbește românește. Aici, la marea Ionică. Cuuum? Nu e asta Ionica? Păi, ce dreacu mi-ați zis, măi copii, când plecarăm de la noi, de acasă? Nu așa ne fuse vorba, că anu' ăsta nu mai mergem la Năvodari, ci plecăm cu toții la greci? Și uite că acum, când ajunserăm și noi în sfârșit de ne întinserăm cearceafurile, acum când îi făcurăm poza lu' tușica cu ăla micu', când veni și nășica cu chiloții-n fund din apă, când ne puserăm și noi berile în nisip și cumpărarăm vreo zece gogoși să ne ajungă, eu aflai de la ăștia din jur că cică asta nu e Marea Ionică. Și mai mult, cică în apa asta de se întinde în fața noastră ca o paleașcă nu zburdă nicio balenă!

Nu-i bai, nea Cornele! O să vezi că o să-ți placă în Thassos. Chelnerii vorbesc românește, la restaurante au "ciorbițe" și "bucate tradiționale", la magazine se vând "baby papuci", meniurile sunt pe limba matale. Chiar și Giorgos, unde anul trecut aveai croissante și cheese pie...


acum ai brânzoaice și gogoși, cum îți plac matale -- și toate făcute toate de mâinile lui Gheorghe!


Giorgos nu are nicio vină. Nici Dimitri, nici Iorgo, nici Ioannis, nici alții ca ei ce au ajuns să-și scrie meniurile în română, să scrie "avem camere libere" sau "servim preparate românești".  Ei s-au adaptat și au aplicat principiul care ține comerțul în viață: "clientul nostru, stăpânul nostru". Iar aici, în Skala Potamia din Thassos, anul acesta clientul este nea Cornel. Ce dacă nu e marea Ionică cum îi spusese fata; ce dacă nu sunt balene cum se lăudase tușica -- nea Cornel e mulțumit. Are bere, are apa aia mare unde se poate răcori, are porumb fiert pe plajă și grătar în curte și când se plictisește de ai lui poate să intre în vorbă cu aproape tot restul plajei. Și din păcate, nea Cornel există. L-am cunoscut ieri, pe plajă, în carne și oase, când se plângea că apa din fața lui nu e Ionica și că în ea nu trăiesc balene. S-a înveselit însă când a aflat că primește garanție pe sticla de bere.

Ieri, pe plaja plină de români din Skala Potamia, un chiștoc de țigară plutea liniștit pe talazurile turcoaz ale Egeei. Păcat. Nu mai e de venit nici aici.