Hai că deja vă simt cum bateţi din picioare şi ţipaţi în faţa ecranului treci, femeie, la subiect!. Am fost la expoziţia Kids in Pyramids de la Mall Promenada. Vă povesteam aici despre ea. Ideea mi s-a părut foarte interesantă şi m-a încântat de la bun început, mai ales că Ana are fel de fel de cărţi despre Egipt şi într-o vreme chiar citea vârtos despre zeii egipteni. Sigur, având în vedere că totul urma să se desfăşoare într-un mall şi să dureze 45 de minute, nu am pornit la drum cu aceleaşi pretenţii cu care aş fi pornit spre vreun muzeu. Dar mă aşteptam să se întâmple ceea ce scria că se va întâmpla- de fapt, asta e una din marile mele probleme în viaţă să cred că lucrurile vor fi aşa cum mi s-a spus că vor fi. În cazul de faţă, am aşteptat, în primul rând, ca expoziţia să dureze 45 de minute. Adevărul este că s-au scurs trei sferturi de oră între momentul când am dat-o pe mâna mentorilor şi cel în care mi-a fost predată înapoi, doar că cel puţin vreun sfert de oră a durat costumarea copiilor, apoi încă nişte minute bune- vreo zece,  înmânarea diplomelor. Bref, atelierul a durat undeva la vreo 20 de minute. Noroc că eram şi cu un tată fără planuri care a rămas pe loc şi a preluat copiii la final, pentru că eu şi cu o altă mamă, ne-am înfipt în nişte reduceri şi nu aveam în minte să le le abandonăm mai devreme de cele 45 de minute promise de organizatori.

Punctul doi: peste tot unde s-a făcut reclamă acestei expoziţii, scria negru pe alb cu alfabet latin şi nu cu hieroglife, că evenimentul se adresează copiilor între 5 şi 12 ani. Cinci, da?! Nu trei, nu patru, nu trei şi câteva luni. Păi, dragi părinţi, dacă cineva s-a gândit să precizeze vârsta minimă, poate că a făcut-o spre binele copilului dumneavoastră. Poate că ştia că fetiţa aia mică, mică, care se ţinea strâns de mâna mentorului la insistenţele mamei că să nu mergeţi repede, că ea nu poate şi să nu o scăpaţi din mână, că se sperie nu avea ce să caute acolo. Şi nici băieţeii ăia minusculi care înotau în costumele de faraoni. Iar voi, dragi mentori, dacă vedeţi că părinţii nu respectă regulile, apăi nu le încălcaţi şi voi! Mai mult, ca să nu se supere nimeni, niciun copil să nu bâzâie şi nici o mamă să nu protesteze, aţi acceptat într-un final să formaţi un grup de douăzeci şi opt de copii pe numărate. Ştiţi ce s-a întâmplat apoi? De exemplu, fetiţa de opt ani a prietenei mele a fost în mod constant împinsă de nişte băieţei mai mărişori şi dată la o parte, astfel încât nu a văzut şi nu a auzit nimic. Sigur, voi nu aveaţi cum să observaţi asta pentru că era imposibil să aveţi în ochi aproape treizeci de copii înghesuiţi într-un spaţiu mic de tot. Tot pentru că au fost aşa de mulţi copii acceptaţi în grup, a durat imens costumatul lor şi înmânare diplomelor, aşa că plimbarea imaginară prin Egiptul antic s-a desfăşurat în goana calului. 

Sunt intrigată să văd cum o idee bună, frumoasă, interesantă, pentru care au muncit atâţia oameni, ajunge să-şi piardă din farmec pentru că nu putem pune în practică ceea ce  ne-am angajat că facem. Am spus că nu este pentru copii mai mici de cinci ani? Păi să nu fie. Sigur, nu o să cerem certificatul de naştere, dar când vezi că piciului de lângă tine îi cade cuşma de faraon pe ochi, calcă pe anteriu şi cere o lopăţică să se joace în nişip e clar că nu e de el. Am spus că tururile se fac la fiecare 45 de minute cu cincisprezece copii? Păi când vine al şaisprezecelea, rugaţi-l frumos să aştepte. Şi da, poate că unii părinţi se vor enerva şi da, poate că unii vor pleca fără să mai aştepte şi da, poate că organizatorul va pierde nişte bani, dar va câştiga respect pentru că uite, domnule, se poate şi la noi!

Oricum, încă nu e timpul pierdut. Expoziţia este deschisă până pe 4 decembrie şi este frumoasă. Echipa chiar a muncit acolo. Ideea cu costumele este genială, poveştile probabil că sunt interesante (Ana nu a reuşit să audă mare lucru), iar mentorii par drăguţi. Deşi, cu riscul să greşesc, nu mi s-au părut chiar genul acela de tineri entuziaşti, pasionaţi de ceea ce fac- în situaţia de faţă de istoria Egiptului antic. Dar cu treizeci de copii agitaţi şi unul de nici trei ani de mână, cred că şi lor le-a fost greu să-şi menţină entuziasmul.

Ca un ultim sfat: cred că e recomandabil să nu vă duceţi în weekend, când mall-ul e oricum foarte aglomerat. În timpul săptămânii e posibil să fie mai tihnit şi deci mai profitabil pentru toată lumea.