Mă uit pe geam şi aş vrea să vă spun ceva frumos. Ceva despre zăpadă şi despre cum ar fi acum la munte, într-o vilă frumoasă, cu şemineu, cu o ceaşcă de cafea aburindă, cu miros de brad şi cu fulgi căzând la geam.
În loc de asta, sunt ţintuită pe un scaun, cu un teanc de ziare în faţă şi cu o lipsă acută de inspiraţie. Şi chiar trebuie să scriu o revistă a presei. Şi n-am chef şi mă tot gândesc la vila de la munte unde în momentul ăsta altcineva bea din cafeaua mea şi stă şi citeşte în locul meu. Şi-mi vine să-i strig: beeeei, pleacă naibii de acolo! Ce, te crezi tare că n-ai nicio treabă şi te doare la başcheţi de noi ăştia de trebuie să ne sculăm la 6, să facem pacheţele cu mâncare, să cărăm ghiozdane, târând un copchil prin nămeţi!
Dar nu mă aude nimeni. Şi ziarele mă aşteaptă. Şi cafeaua de la dozator n-are gust. Şi Ana are test la matematică. Şi geaca de iarnă i-a rămas mică la mâneci. De unde îi cumpăr o geacă de fâş, rezistentă şi călduroasă? Şi cică mâine e ger şi eu voi ajunge acasă pe la 21h. Şi am auzit un banc - cică primăvara vine când tace Hruşcă.
O iarnă frumoasă să aveţi!
miercuri, 12 decembrie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Dragut banucl, si Iuliei i-a ramas geacamica, dar nu am ajuns sa-i cumpar alta. Frumos visul tau cu cafeaua si muntele, crezi ca e un vis al tuturor, astora care facem cate ceva departe de munte?
Sunt sigura ca aia de la munte acum curata zapada, trec prin nameti sa dea de mancare la animale, sunt si ei ocupati nu se gandesc asa de romantic la cafea si zapada.
Aia nu, ca au treaba, dar vin unii din aia pe care ii doare la bașcheți(expresia asta mi-a provocat un râs cam colorat)ți stau în fața șemineului și beaau cafeaua Ioanei.Să strig și eu la ei poate pleacă mai repede :))Mulțumesc că îmi înseninezi zilele.Îmi face o amre plăcere să citesc blogul tău.
Draga Yusuf, ma bucur sa te am prin preajma:))
Trimiteți un comentariu