duminică, 11 decembrie 2011

Pentru iarnă

Am trecut doar să vă spun că afară a venit primăvara. Că pământul miroase a reavăn şi că-n Cişmigiu cupluri de bătrâni se plimbă braţ la braţ, pe alei şi perechi de tineri se pupă de mama focului pe bănci. Şi totul miroase a martie. Noroiul amestecat cu frunze uscate, vata pe băţ, porumbul prăjit, chiar şi vinul fiert ce se vinde la chioşcuri pare doar un ţipăt de lebădă pentru o iarnă dusă de mult. O iarnă care nici măcar nu a sosit şi nici nu pare că vrea s-o facă.

Nu dă niciun semn. Niciun fulg, niciun pui de ger sau pală de vânt mai zdravănă. Şi parcă derutaţi de ce se întâmplă pe geam, oamenii vorbesc mai puţin de Crăciun. Sau poate vorbesc, dar fără chef. Sau poate că au chef, dar nu are farmec. Cum să schimbi reţete de cozonaci, să te târguieşti în piaţă pentru un brad sau pentru un curcan fără să-ţi iasă aburi pe gură? Fără căciulă şi fular? Fără să escaladezi troienele de zăpadă ce cresc iarnă de iarnă de-a lungul străzilor?

Măi iarnă, adevărul e că mi s-a făcut dor de tine. Aşa ţâfnoasă cum eşti tu şi lungă ca o zi de post, află că îmi lipseşti.

Cu drag,
Ioana

1 comentarii:

Luminita spunea...

si mie imi e dor!!

 
Copyright 2011-2017 Așa și-așa
Blog theme by BloggerThemes