- Mamaaa, eu am auzit o melodie la radio, dar nu mai ştiu exact versurile. Vrei să ţi-o cânt aşa cum am ţinut-o eu minte?
- Cânt-o, dragă!
Vine lângă mine şi ţinându-se cu mâinile de marginile rochiţei se leagănă de pe un picior pe altul, cântând după cum urmează:
- E haaaiduc şi e vestiiit, Popa Prostu ceeel voinic!
Melodia era bună.
marți, 1 mai 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
:)))))) saracu' Andrii!
vai mie, ce amintiri au explodat in tartacuta mea. acu' 17-18 ani o pandeam la radio si habar n-aveam cum o cheama si cine o canta. acu' 16 am fost intr-o tabara in strainatate si oamenii o cantau de zor, impreuna cu altele de la colibri si pheonix. am venit acasa in extaz. am cantat tot drumul spre casa (desi am o voca ca a magarului mitropoliei- norocul meu ca soferul a apreciem "concertul' pentru ca l-a impiedicat s-adoarma; daca era mai odihnit m-ar fi dat jos din masina). la care tata bombane 'de ce nu mi-ai zis ca-ti plac melodiile astea? le am pe viniluri in casa". am ramas tablou. dupa-aia mi-a cumparat repejor si cateva casete. era cam greu de utilizat pick-up-ul.
astea melodii nemuritoare. le-a apreciat tata cand era mai tanar ca mine, le apreciez eu, le apreciaza copii de 7 ani.
ady
ady
Trimiteți un comentariu