Bogdan ar fi vrut ca Ana să fie băiat. Să fie sigur că se va înţelege cu el, că nu va fi dat pe uşă afară atunci când odrasla va vrea chipurile, să stea doar cu mă-sa şi să şuşotească liniştită despre băieţi. Că vom fi amândoi daţi pe uşă afară, ştiu şi eu asta, dar pe vremea când Ana era captivă în burta mea, taică-su cam aşa gândea.

Mulţumită că nu voia băiat doar din principiu şi că mă scutise de fazele alea cu copilul  ce va duce mai departe numele familiei, l-am lăsat cu ale lui, râzând deja în barbă de ce avea să urmeze. Căci nu ştia săracu că arsenalul feminin este bine pus la punct încă din faza intrauterină. Şi nu vorbesc aici de bătăi de gene, ochişori daţi peste cap, râuri de lacrimi şi cascade de suspine. Din păcate, vajnică descendentă a unui neam muieresc ce intră în categoria femeilor voluntare, Ana are alte metode de a-i face praf pe masculii de lângă ea. Manevra se numeşte taci, ascultă şi admiră.

Oh, la jeunesse! îmi vine să spun în timp ce mă uit la fie-mea şi la ta-su. Prima care ascultă şi al doilea care turuie înflăcărat despre calculatoare, programe, cuie şi sârme, roboţei, lume virtuală şi jocuri pe calculator. Acum, ca s-o spui pe aia dreaptă, spre deosebire de mine, Ana chiar înţelege câte ceva din universul tehnic în care trăieşte. Dar chiar şi când nu înţelege, instinctul de femeie îi spune că pe bărbaţi e bine să nu-i contrazici tranşant şi mai ales să încerci să le înţelegi pasiunile.

Nu ştiu să vă spun cu exactitate de când tot voia Bogdan să se uite cu Ana la Superman. Probabil din momentul în care copila a început să se ţină pe picioare. Oricum, e de admirat că a reuşit să se ţină tare aproape 7 ani. Dar acum două zile a cedat. Venise timpul! Aşa că iată-i pe amândoi pe canapea, sprijiniţi unul de altul, în timp ce Superman despică aerul cu pumnii strânşi. Bogdan traduce, Ana se foieşte.

A doua zi, pe holul blocului.
Eu: Hai mai repede, că te aşteaptă tata cu partea a doua de la film!
Ea: Oh, nuuu!
Eu: Stai, mai mamă, că dacă nu-ţi place, nu trebuie să te uiţi! Doar nu te obligă nimeni!
Ea, ochi umezi, privire de căprioară rănită: Mama, nu pot să-i fac asta lui tata, el chiar vrea să se uite la film! Nu-l pot lăsa singur!

Ana. Actualmente 7 ani, în viitor gagică de treabă.