luni, 18 februarie 2013

Azi, avem di tătiii

Ieri am fost la Mickey. Da, ştiu, o să ziceţi:  hai măi, şi voi? Păi da, şi noi. Ce, acum vă ofticaţi? Serios, nu aveţi niciun motiv. Hai să zicem că pentru cine a fost,  a fost bine şi pentru cine nu, iarăşi bine.

Dacă Ana ar fi avut undeva pe la 5 ani, dacă biletele ar fi fost cam cu 20-30% mai ieftine, dacă prezentatoarea ar fi fost mai puţin enervantă, dacă fetiţa din spatele meu nu ar fi ţipat non stop la maică-sa "eşti o ploastăăăă!", dacă nu ar fi trebuit să stau două ore chircită în scaun ca să vadă şi un băieţel din spate şi mai ales, dacă nu aş fi fost pe punctul să-mi plesnească vezica imediat după ce a bătut al treilea gong, atunci totul ar fi fost perfect. Acestea fiind zise, măi Mickey, noi îţi dăm un B+. Iar ţie popor român, un Insuficient pentru mizeria lăsată în urmă, fotografiatul ilegal şi preţurile nesimţit de mari la drăcoveniile alea marca Disney de se vindeau prin sală.

                                                              ***
Azi dimineaţă. Orele 8h15. Cora Pantelimon. Eu, cu haina mea imitaţie de blană, cu bereta cea neagră, trasă şic peste ochii-mi rimelaţi şi dermatografiaţi, împing suavă un cărucior. În jur, mai nimeni. Cântă muzică franţuzească şi fără să vreau încep să mă legăn de pe un picior pe altul, lălăind şi eu dimpreună cu  cine o fi fost la microfon.  Și cum mă legăn aşa suav, cu mintea plină de amintiri pariziene, hop mai pun şi o pungă de detergent, hop şi două, trei săpunuri, iată şi nişte iaurt, hop şi un carton cu ouă, hai că merge şi nişte pui şi vreo două, trei portocale, stai să iau şi nişte cafea şi o pijama pentru Ana şi brusc, muzica se opreşte şi tot ce mai aud este vocea spartă a casierei care mă aduce cu picioarele pe pământ, mâinile pe card şi lacrimile în ochi. Frate, voi aţi văzut halul în care au crescut preţurile? De ce, de ce?
                                                              ***

Mă bucur enorm că "Poziţia copilului" a luat Ursul de Aur. Şi pentru că vreau şi eu să-i  aplaud şi pentru că nu am unde, o fac aici. Bravo Călin Peter Netzer pentru că ai ales să continui să lucrezi în România! Bravo vouă tuturor şi mulţumim!

                                                              ***
Am primit invitaţie la spectacolul Tiribam Tiribum, primul şi cel mai mare show pentru copii din Romania. Aşa că pe 23.02 duc copila la distracţie. Apoi, vă povestesc şi vouă.

5 comentarii:

szqwer spunea...

adica am fost atat de aproape una de alta si nu ne-am vazut?ptiu, ce necaz imi este !

Butterfree spunea...

mi-a luat cam 2 saptamani dar am reusiiit... am citit absolut toate postarile de pe blogul tau:) astept noutati...

Ioana spunea...

Doar doua saptamani? Hm, credeam ca am mai multe postari! Banuiesc ca nu ai citit non stop:))

Ioana spunea...

Szqwer: Se pare ca am fost multe de pe aici la Mickey. Daca stiam, merita sa ne vedem la o cafea after show. La Zurli veniti?

Butterfree spunea...

siiigur nu am citit non stop:) doar cand am avut un pic de timp liber:)

 
Copyright 2011-2017 Așa și-așa
Blog theme by BloggerThemes