- Auzi, mama, azi la religie ne-a pus un film!
Hopaaa, îmi spun, ce doamne iartă-mă de film le-o fi pus?
- Era artistic? Cu actori?
- Nu, era aşa, animat. Dar cu desene cam urâte.
- Şi despre ce era vorba? încep eu să descos copila, din ce în ce mai curioasă să văd cu ce le mai împuie capul.
- Păăi, cu un tată care-şi omora copilul!
- Ceeee? Băi, Ana, ce mai este şi asta?
Copila râde în hohote, amuzantă la culme de reacţia mea.
- Serios, era cu un tată căruia Dumnezeu îi porunceşte să-şi sacrifice fiul. De fapt, pe cel de-al doilea fiu, că pe primul îl alungase deja de acasă şi asta tot pentru că i-o ceruse Doamne-Doamne.
În faţa privirii mele deconcertate, Ana mă mângâie încetişor pe mână, într-un gest de consolare:
- Stai liniştită, că nu l-a omorât. Tot Dumnezeu i-a spus tatălui să se oprească când era cu cuţitul la gâtul băiatului. Si i-a spus apoi că a vrut doar să vadă cât de credincios şi de ascultător este la poruncile Domnului.
Scutur din cap, mă uit prostită în continuare şi o întreb timid:
- Auzi, mămică, şi tu ce-ai înţeles din toată tărăşenia asta?
Stă, se gândeşte şi exclamă fericită:
- Că dacă Dumnezeu se lua cu treaba şi uita de amărâtul ăla, băiatul era mort şi atunci, ştii ce ar fi spus Dumnezeu?
- Ia zi, ce crezi tu că ar fi spus?
- "Ooopsie!"
8 comentarii:
Mai e un presedinte american care a zis ca se duce la razboi ca asa I-a zis Domnul. Probabil l-a incercat si pe el, dar in cazul asta a adormit ca nu a avut timp sa-l opreasca.
Mihaela
Oopsy:)
Uite de-asta ma bucur eu ca i-am scos pe ai mei de la religie... Mai stau uneori, cand au chef. Si a venit odata acasa spunandu-mi ca, daca ii rup picioarele cu toporul, ajunge sfant... ia ghici, despre ce fusese vorba...?
PS. nici pe peretii bisericilor noastre desenele nu sunt mai frumoase... pentru copii cel putin.
oooupsy! :) a-ha-ha!
Alui meu, in cls I, i-a spus profesorul de religie ca o sa ajunga in iad pt ca nu-si face cruce! al meu i-a replicat urgent ca nu exista nici iad, nici Mos Craciun (mos Craciun nu stiu ce cauta pe-acolo) Dar nah, e cam nasol, imi imaginez ca sunt si copii mai impersionabili decat ai nostri!
Maria
aoleo, frate, pe-aici e Asociaţia ateilor veseli ...
Sunt de acord cu tine că astfel de filme ( de fapt, astfel de transpuneri ale unor pasaje biblice)nu au pentru ce să fie prezentate unor profani în general, şi unor copii în special, dar a-ţi încuraja copilul să aibă o atitudine dispreţuitoare faţă de religie mi se pare ...cam nasol.
Dar comentariul Cristinei, cu "desenele" de pe pereţii bisericilor face toate paralele. Propun să faci o petiţie, Cristino, să bage mai bine desene animate ...
Merlin , eu nu sunt atee. Dar, credinta nu are ce cauta la scoala. Acolo poti invata istoria religiilor. Daca vrei catehizare, du-te la biserica. Daca vrei sa stii daca sau in ce vrei sa crezi, asteapta sa cresti si sa-ti faci o parere.
nu prea merge ideea ta, deşi la prima vedere pare logică.
Gândeşte-te la următorul lucru : într-o tabără, mai mulţi copii, unul spune că e evreu şi crede în Dumnezeu, altul spune că e catolic şi crede în Iisus, altul spune că e islamic şi crede în Profet, altul că e budist şi crede în Budha, iar altul că e român şi el aşteaptă să facă 18 ani ca să se hotărască în ce anume să creadă.
Nu prea merge, nu crezi ?
în afară de asta, e vorba de credinţa străbunilor. De acel sentiment al apartenenţei, de legătura spirituală care există între o fiinţă umană şi strămoşii lui.E ca un fel de datorie pe care o ai, de a transmite credinţa străbunilor către copilul tău, aşa cum tu ai primit-o de la părinţi sau bunici, de la înaintaşi într-un cuvânt.
Iar dacă pruncul va avea alte viziuni la un moment dat va acţiona în consecinţă, trăim într-o lume liberă. Dar tu i-ai asigurat acea legătura spirituală .
Eu îmi doresc să cred că trăim într-o lume în care copiii nu simt nevoia să-și discute credințele personale în tabere. "Salut, sunt George, sunt Rac și cred în Dumnezeu." -- "Îmi pare bine; pe mine mă cheamă Diana, sunt Leu și cred în Allah." Nah.
Trimiteți un comentariu