vineri, 16 octombrie 2015

Un pic de rock

Eram depechistă când l-am cunoscut. După câteva zile, aveam sufletul ghem şi ascultam rock. El avea plete. Ca şi mine.Tot blonde. Tot până la brâu. Ca toţi cei de pe afişele cu care-mi tapetasem camera de s-a speriat bietul popă când a venit, într-o iarnă, cu Boboteaza. Mai să nu aibă loc gol de stropit cu aghiasmă de câte capete de morţi şi plete-n vânt erau în de jur împrejur. Pe vremea aceea, doar Michael Jackson venise în concert în România. Aşa că tot ce puteai face în spiritul rock-ului era să stai cu căştile la urechi (pentru cine avea şi d-alea), să-ţi laşi părul cât mai lung, să dai frenetic din cap, să bei bere şi să speri că nu se va supăra mama pe tine când va descoperi că i-ai tăiat mănuşile de piele şi că ai scris Metallica cu ojă (şi nu, nu s-a supărat).

Aşa că eu o înţeleg. O înţeleg perfect că mai nou vrea să se apuce de chitară. Şi mi se pare normal că anul ăsta, Moş Nicolae se mobilizează şi îi caută deja pe net afiş şi tricou cu AC/DC şi cu Aerosmit- pentru că la noi vine Moş Nicolae şi Moş Crăciun, da?! Ştiu că abia aştepta să plouă afară ca să-şi încalţe cizmele cu ţinte (erau singurele care au încăput-o şi nu am mai stat să caut altele) şi că vineri după amiază, când nu-şi face teme, stă pe youtube şi învaţă versurile de la T.N.T şi de la Janie's got a gun. Îmi place să-i văd ochii ăia mari şi albaştri făcându-se şi mai mari şi mai albaştri când mă aude cântând prin casă. Mama, dar tu chiar ai fost rockeriţă? Şi tata?Oau, ce noroc pe mine cu astfel de părinţi!

Îmi place când îmi spune cum vom merge cu toţii la concerte şi aşteaptă cu înfrigurare să vină iarăşi Rammstein la Bucureşti. Şi nu, nu o să mă supăr când o să-mi găsesc mănuşile tăiate. Şi nici când cete de pletoşi mă vor privi de pe toţi pereţii din camera ei. Nu ştiu însă cum o să fac cu blondul. Pentru că o să fie unul, o simt de pe acum. Şi sunt sigură că o s-o înţeleg. Sper doar să-mi aduc aminte să nu-i spun: ţi-am spus eu!





2 comentarii:

Unknown spunea...

Am citit trei articole azi in care parintii isi lasa copiii sa asculte muzica rock pe youtube. Incep sa ma simt ca cea mai groaznica mama din lume ca fii-mea nu are voie pe internet : (((((

Ioana spunea...

Are contul ei supravegheat de tac-su de la birou. Ma rog, sigur ca odata ce intra pe youtube pericolele pandesc, dar prefer sa-i tin teorii, sa-i explic ce si cum si sa o las din cand in cand, decat sa ajunga la varsta la care sa fie super curioasa si frustrata ca "ea nu" si sa se uite pe telefoanele colegilor, la scoala sau in tabere.Apropo, la sedinta cu parintii am aflat ca niste colege de-ale ei s-au inchis in toaleta ca sa se uite la filme pe net.
Nici eu nu sunt de acord cu Internetul, telefoanele si tabletele astea. Prefer joaca in parc, telefonul fix si cartile. Dar anul asta, chiar ne-a cerut insistent sa asculte muzica. Si i-am cumparat niste cd-uri cu ce-i place ei, dar nu am cum sa cumpar tot. Si vreau sa-ti spun ca, cel putin pe parte de versuri, prefer youtube-ul cu AC/DC decat versurile unor melodii romanesti difuzate pe radio.
Incerc si eu sa ma adaptez sau mai bine zis invat sa ma adaptez. Pe contul ei, Ana are youtube (chiar m-am uitat sa vad ce videoclipuri a vazut si e ok, majoritatea sunt cu versuri, nu video)si emisiuni culinare. Atat deocamdata.

 
Copyright 2011-2017 Așa și-așa
Blog theme by BloggerThemes