marți, 26 februarie 2013

De gustibus

Vă povesteam acum câteva zile că trec printr-o pasă de melancolie pariziană. Și cum din motive destul de evidente pentru toată lumea nu pot să-mi potolesc dorul la fața locului, am hotărât să încerc a aduce un strop de franțuzisme la mine în casă. Mai precis, în bucătărie.

Așa că, meniul nostru din weekend s-a compus doar din cuvinte cu pronunție nazală, sau, după caz, cu e cu accent sau r graseiat. Ca să nu mai pierd vremea cu reguli de pronunție, aflați că m-am apucat și am făcut quiche lorraine, boeuf bourguignon și pommes de terre dauphinoises. Vai, ce păcat că nu mă puteți auzi și cum pronunț, m-ați fi iubit mult mai tare!

Dacă quiche lorraina aia e un fel de tartă cu bacon peste care se toarnă un amestec de ou cu smântână și cașcaval și se bagă la cuptor, cu boul (în cazul meu am ales o rudă mult mai tânără) lucrurile sunt mai complicate. Adică ai nevoie cam de o după amiază alocată exclusiv cuptorului unde trebuie să fiarbă la foc mocnit, preț de vreo 3 ore, carnea asta condimentată, scăldată abundent în vin roșu. Cât despre chestia aia de-și spune la mama ei acasă dauphinoise, ei bine, acolo lucrurile merg mult mai simplu și mai ieftin. Iei cartofii, îi tai rondele, îi așezi în straturi într-un vas de Jena uns pe fund cu unt, torni un amestec de lapte cu smântână și nucșoară, razi brânză și bagi la cuptor. Eu vă povestesc toate astea așa, pe scurt, doar ca să vedeți și voi cu ce-mi ocup timpul liber. Dacă chiar vreți rețeta, atunci ori vă duceți pe gugăl, ori dați un semn și după ce vă voi bodogăni în gând, o să mă apuc să o scriu.

Acestea fiind zise, probabil că vă așteptați la poze. Degeaba, că n-am. Pur și simplu nu reușesc să mă car cu aparatul de fotografiat în bucătărie. Și nici cu soțul după mine să tragă în poză pașii de urmat. Partea proastă e că de multe ori nici eu nu știu care sunt ăia și încep să improvizez sau, după caz, să înjur. Apoi mai e și dezordinea. Că eu când gătesc, încep să scot de toate, să împrăștii, să scap, să bocăn, să ard, să uit, să umplu masa de furculițe, lingurițe, resturi de legume, foi de ceapă, urme de făină, coji de ouă. Dar la sfârșit, ca un miracol, totul se așează, se domolește și se transformă cuminte în ceva care sfârâie plăcut în cuptor sau, după caz pe aragaz (doamne, ce poetă sunt!).

Ei, și acum că tot vorbeam de mâncare, aflați că în timp ce scriam de zor aici, un miros de ars a împânzit casa. Am uitat mâncarea copilului pe foc!
 O zi bună vă doresc, căci eu mă duc să gătesc! Din nou!

7 comentarii:

Adi spunea...

Wow, impresionant sa te apuci de toate trei într-o zi, la quiche e rapid dar la boeuf si gratin dauphinois trebuie ceva timp. Eu fac quiche seara destul de des, dar nu pun brînza, în reteta clasica e doar bacon si amestecul oua-smîntîna-lapte. Iar boeuf bourguignon îl fac la oala sub presiune, o ora la un kilogram e suficient, mai pun morcovi sau ciuperci pe lînga carne, multe ierburi si usturoi. O nebunie. Iar la gratin dauphinois te cam saturi de taiat cartofi felii subtiri, secretul e vasul uns bine cu unt si usturoi si nucsoara presarata din cînd în cînd, merge grozav la cartofi. Cu zece minute înainte de final se toarna un ou batut si se mai pun cîteva bucatele de unt deasupra, eventual putin brînza. Trop bon!

Ioana spunea...

Noroc cu tine, ca acum au oamenii si reteta:))

Alexandra Albu spunea...

Hihi, acu' cand am pozat ciulamaua a fost prima data cand am incercat asta. Mereu imi ziceam ca ce tampenie sa stai sa pozezi etape...ASA E! M-am enervat, am murdarit aparatul...nu merita nene efortul.

La cartofii aia mama le zicea in copilarie "cartofi frantuzesti" dar nu le punea nucsoara ca nu ne place. :) Pentru taiere exista acum razatoare din aia speciala...in trei secunde sunt gata, Adi!

Adi spunea...

Ai dreptate, Alexandra, o sa-ncerc!

ioana spunea...

Alexandra, culmea e ca eu ma uit doar la retetele cu poze, fiindca altfel nu prea ma descurc.

Orin spunea...

Oficial, îmi plouă în gură! :) Voi ține minte să mai trec pe aici plus pe google în caz că mă încumet la franțuzisme!

ioana spunea...

Oficial, ma bucur! Adevarul e ca de data asta chiar mi-au iesit bine! Dar lasa ca tu imi dai clasa cu toate prajiturile tale (imi aduc si acum aminte de nu stiu ce tort cu mere)

 
Copyright 2011-2017 Așa și-așa
Blog theme by BloggerThemes