Încercaţi să vă gândiţi că aveţi 6 ani şi că e ziua voastră.
Ia să vedem acum, ce v-aţi dori cel mai tare? O petrecereee! Păi, am avut. Şi nu oriunde, ci într-o curte imensă, cu iarbă multă, pomişori şi mierle.
 |
| Pe terasă, suflând în lumânările care nu se stingeau |
Altceva, ce v-aţi mai fi dorit? Musafiiiri! Am avut şi de ăştia. Şi nu doar câţiva şi nu dintre cei ce vin cu părinţii, fiindcă sunt prieteni de familie şi care stau lipiţi de piciorul mamei în timp ce li spune eterna frază:
- Hai, mamă, du-te şi tu la joacă! Cum? Nu-l mai ştii pe Gigel? Vă jucaţi împreună când eraţi mici.
- So what? Acum sunt mare şi habar nu am cine e copilul ăsta şi ce treabă am eu cu el.
Revenim deci. Am avut şi musafiri, 16 la număr, toţi prieteni cu sărbătorita. Propriu zis, toată grupa de la grădi, plus prietenii de la ţară. Şi au venit fără părinţi. Da, da, ai înţeles bine.
Dacă ar fi fost petrecerea ta de 6 ani, ei bine, ai fi avut o curte plină de copii, fără oameni mari. Sau, în fine, aproape fără oameni mari. Fiindcă cei mici au venit din Bucureşti cu microbuzul grădiniţei, plus educatoare, plus directoare, plus profesorul de karate pe post de şofer. Atenţie însă: a fost dorinţa ta să-i inviţi şi pe ei! Până acum avem petrecerea, musafirii, curtea imensă şi adulţii cei mai jucăuşi din lume.
Altceva, ce ţi-ai mai fi dorit dacă ar fi fost petrecerea ta? Baloane? Am avut: o cutie plină. Poveşti? Am avut şi de astea: citite pe îndelete, în iarbă, la umbra unui prun. Să dureze mult? Păi, a tot ţinut veselia de pe la 11:00 la 17:00 după amiaza. Să ai un tort imens? Bineînţeles că a fost imens: de pişcoturi, cu cremă diplomat cu bucăţele de ananas şi portocală, făcut de mama (adică de mine) într-o tavă gigant. Să alergi prin curte, fără să ţi se spună mai încet, ai grijă, nu acolo, nici dincolo? Normal că aşa a fost: copiii erau fără părinţi, iar cei mari care eram prezenţi nu aveam timp să ne uităm la ce se întâmplă prin curte în fiecare moment.
Ar mai fi fost ceva ce ţi-ai fi dorit şi nu s-a întâmplat? Cadouuuri! Au fost, au fost: cutii cu jocuri, rochiţe (nu ştiu dacă ţi-am spus că în exerciţiul meu de imaginaţie ai 6 ani şi eşti fetiţă), o minge mare, 4 cutii cu Bazele ştiinţei unde înveţi să faci experimente, dulciuri şi câte şi mai câte.
Şi încă ceva: a fost o zi superbă, cu soare cald şi blând, fără nori şi ploaie şi cu un miros divin de iarbă proaspăt cosită.
Şi încă ceva: a fost o zi superbă, cu soare cald şi blând, fără nori şi ploaie şi cu un miros divin de iarbă proaspăt cosită.
Ei, cum e? Nu-i aşa că începe să-ţi pară rău că nu ai 6 ani şi că asta nu a fost petrecerea ta? Îmi pare rău pentru tine. Dar a fost petrecerea Anei şi nu ţi-o dăm pentru nimic în lume. Nu că am fi zgârciţi, dar a fost probably the best party in the world.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu