Recunosc de la bun început că sunt o laşă. Dacă ar fi să-mi fac un test de genul: răspunde la zece întrebări şi află dacă eşti femeia - tigru, femeia - scorpion sau femeia, ştiu şi eu... hai să zicem gazelă, ei bine eu aş fi femeia- struţ. Pur şi simplu îmi bag capul în pământ de fiecare dată când aflu despre problemele celorlaţi, pentru că, în lipsa unui spirit de iniţiativă care mă caracterizează de multe ori, nu vreau să mai aud de atâta suferinţă. Nu vreau şi gata.

Doar că nu e atât de simplu. Şi pentru că nu sunt struţ şi deci nu pot să-mi vâr căpăţîna la loc sigur, atunci va trebui să vă povestesc un pic despre Adriana, o fată mult prea tânără pentru suferinţa cu care se luptă de mult prea mult timp. Povestea ei o găsiţi aici. Problema este că cei de la Cinemagia au scos bannerul dedicat Adrianei şi povestea ei a rămas nespusă. Ori ea trebuie spusă, pentru că fata asta a trecut cu bine peste ce era mai greu. A făcut operaţia la plămâni şi va fi bine. Cu o condiţie - să continue tratamentul. Iar pentru asta are nevoie de bani. Şi pentru asta vin să vă rog să-i spuneţi şi voi povestea mai departe. Poate reuşim să o ajutăm. Ce ziceţi, povestim despre fata asta curajoasă? N-are decât 25 de ani.