Pe ziua de azi nu am nimic de raportat.

Copilul s-a pus pe picioare, nu a mai dat la boboci, nu s-a mai mucărit, a fost zglobiu şi cu tonus bun toată duminica.

Eu m-am bucurat de soare şi de parc, am profitat de o duminică în familie pentru a da cu aspiratorul şi a face buşeuri la cuptor umplute cu carne. Apropo, am descoperit că au o carne excelentă de viţel la măcelăriile turceşti sau arăbeşti. Aia da carne, frate! Preţul e cam mare (vreo 32 lei kilul de tocată) dar super faină, fără zgârciuri, fibre, grăsime, de un roz trandafiriu superb, o minune!

Azi am început ziua cu voioşie la 6h30, am depus una bucată şcoler în faţa clasei şi am pornit-o spre radio cu o cafea în mână şi 100 de grame de biscuiţi digestivi în cealaltă. Adevărul e că am pus pe mine 3 kile şi nu prea reuşesc să scap de ele. Pe vremuri se duceau singure. O zi fără pâine, o noapte în club şi gata. E drept că nici nu mâncam ca fraiera sandviciuri peste sandviciuri, nu făceam nici prăjituri şi nici nu stăteam seara pe balcon, cu o sticlă de bere în faţă, să liniez caietele copilului la patru pătrăţele fix.

Para concluir: o zi bună, cu soare afară, fără multe de spus, dar cu multe de făcut. Hai că vă las, că mă cheamă datoria!