Imi place să fiu mare. Imi place să fiu adult, să fiu în vacanță, să beau cafea, să mă culc la unu noapte și să mă scol la zece dimineața, fără grija că "aoleo, mai am câteva zile și nu mi-am terminat temele!".

Căci da, ea nu și le-a terminat. Mai are multe pagini dintr-o culegere și atâta se foiește, se sucește, se încurcă, se vaită, suspină, oftează, se plânge, că parcă cine știe la ce cazne este supusă. Și tocmai acum, când ar avea și ea nevoie de un umăr matern pe care să-și odihnească căpușorul ostenit, eu nu pot să-i ofer niciun fel de sprijin. Și asta pentru că o simplă privire aruncată peste caietul ei mă umple de furie. Literele sunt care încotro, una mai mică, una mai mare, cifrele - parcă ar fi fost reinventate de ea, C mare seamănă a L, doiul e un fel de lebădă cu aripile frânte, oul mic se unește într-un gest brutal cu r de mână de nu se mai înțelege nimic din împerecherea lor. Singurele lucruri unde n-am nimic de obiectat sunt liniuțele de dialog și semnele de exclamare, foarte artistic făcute. Dar, după cum spuneam, eu sunt mare, nu sunt temele mele și deci, de ce m-aș enerva, dacă nu e școala mea?

Așa că, am hotărât să nu o mai stresez inutil. Suficient cât mă stresează ea pe mine, venind în sufragerie din două în două minute să mai întrebe ceva. Căci nu-i așa, dacă e mama acasă, de ce să nu o batem la cap? Ce, nu la asta folosește? Cât despre mine, după ce ieri am crezut că dau cu caietul de pereți când am văzut ce aiureală a făcut acolo, de dimineață, am decis să mă calmez și să mă mulțumesc cu a o pune să stea la teme două ore pe zi, să le termine odată până luni, când plecăm la munte.

În rest, i-am găsit o nouă distracție: de ieri, am fost la patinoar. Inutil să vă spun că se descurcă super bine, astfel încât astăzi, pe lacul din Cișmigiu, fugea una după mine să-i dau copilul pe mână s-o învețe patinaj artistic, că cică e foarte talentată. Doar că Ana i-a răspuns foarte clar că pe ea nu o interesează să facă piruete, ea vrea patinaj viteză. Și acum, că am lămurit cum stă treaba cu Ana, școala și sportul, vă mai spun încă o dată, ce mișto e să fii mare!

Hai că mă duc să-mi fac o cafea! Și dacă vreau, poate îmi fac și un gin tonic, ha!